Povestea lui Sărut-mâna pentru masă

Îmi amintesc acel moment perfect. Aşa cum ne amintim de mirosul laptelui proaspăt fiert şi de gustul cireşelor pietroase de la bunici. Vacanţa mare ne prinsese, ca în fiecare an, la ţară. Mergeam în picioarele goale peste tot şi aveam încă vârsta la care puteam să umblu doar în pantalonii mei rozalii, pătaţi de dude.

Prânzul avea aura unui ritual, ca de altfel orice se petrece la ţară.. mâncam în aşa-zisa băcătărie de vară: aveam pământ în loc de parchet, pământ pe care Maiu îl stropea şi îl mătura cu grijă ca să nu ridice prea mult praf, o masă şubredă la care puteau sta doar o pereche de bunici şi o pereche de nepoţi, măsuţa pe care se aflau găleata cu apă rece de la fântână şi ceşcuţa cu cana, aragazul, butelia, un dulap masiv, portocaliu şi decojit, o bancă pe care nu cred că am stat nici de 2 ori, soba, un cuier pe care atârnau aceleaşi geci dintotdeuna, un scăunel mic care îți oferea cea mai amplă și frumoasă perspectivă a bucătăriei și pe care, bineînţeles, mă certam cu frati-miu.

Cum terminasem de mâncat ciorba de fasole verde, acrită cu zarzăre, mi s-a părut potrivit să ies în curte.. aveam de smotocit pui de găină şi de pisică, de numărat furnici, de făcut prăjituri din rumeguş, să mă cocoţ iar pe coteţ pentru a ajunge la dude, aveam de dibuit cuiburile pe care şi le tot făceau curcile noastre năzdrăvane, de furat din fructele puse la uscat pentru iarnă şi câte şi mai câte.

Şi atunci s-a întâmplat. Nici nu apucasem să cobor toate treptele scării, când am auzit-o pe Maiu, cu vocea ei calmă, dar care ştii că te ceartă: „Maiule, da’ Sărut-mâna pentru masă nu mai spui?” (iubesc acest „nu mai”, e îmbibat în înțelepciunea bătrânească, de la sat.. nu îi spusesem niciodată, dar venise vremea, pare-se). M-am înroşit, îmi era ruşine să-i spun Sărut-mâna, îi vorbeam cu „tu”, fără dumneavoastră, fără dumneata, fără matale, aşa ne învăţaseră. Îi spuneam Sărut-mâna când veneam, în primul sfârşit de săptămână de vacanţă şi când plecam, în cel de dinaintea începerii şcolii. M-a chemat înapoi şi ne-a pus pe amândoi să.. repetăm acest Sărut-mâna pentru masă. Am zis o dată, ne-a spus „Să trăiţi!” şi am zbughit-o. Inima mea nu mai avea loc în bucătăria de vară din ultima casă din satul de pe deal.

Sărut-mâna pentru masă a devenit apoi un obicei, ca legatul şireturilor. Şi dintotdeuna am aşteptat replica omului mare de la masă, „Să-ţi fie de bine!”, „Să creşti mare!”, „Să trăieşti!”, fără acest ecou, nu plec nici acum împăcată. Mi se pare că fără el, mulţumirea mea e ca scrisoarea pe care o trimiţi acasă, dar care nu mai ajunge. Sărut-mâna pentru masă l-am legat mult mai târziu de actul de a-mi face cruce, fără să fiu însă şi omul care-şi face cruci când trece pe lângă vreo biserică. Am simţit eu într-o zi că recunoştinţa mea pentru „pâinea noastră cea de toate zilele” ar trebui să se îndrepte şi către altcineva. Şi la fel, fără cruce, nu-mi simt inima ca o cocă gata de băgat la cuptor.

Că am crescut am înţeles-o tot de la Sărut-mâna pentru masă, mai precis prima oară când nu am avut niciun om mare în jur.. A, stai, eu sunt omul mare acum.. Şi am zis repede, pe jumătate: „Să-ţi fie de bine”. Apoi, când am plecat de acasă. Tabere, cantonamente, şcoli de vară. Sunt cea mai fericită când dau de cei care ne gătesc; mă uit fix în ochii lor şi le spun tare, rotund. Mai ales că am văzut, fie ei de la Bran, fie de la InterContinental, că li se luminează ochii.

În prezent, sunt în postura în care mi-e dor de Sărut-mâna pentru masă.. nu mai am cui să spun, dat fiind că îmi gătesc singură. Şi am pierdut, odată cu el, şi ecoul şi crucea. Şi, cel mai important, toată magia mesei, unul din puţinele momente simple, tihnite care ne-au mai rămas de trăit într-o zi.

Am însă norocul ca ziua în care o să spun iar Sărut-mâna pentru masă să se apropie, dar nu pot să nu mă întreb: cum va fi când acasă chiar va însemna cu totul şi pentru totdeuna altceva?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: