MOMENT

Am să spun cândva. În rochie neagră. Cu părul până la coapse. Paharul cu vin serotoninic e ridicat.

 

„Băieți,

Vă mulțumesc pentru stupoarea care vi se citește pe față când aflați că am reușit. Nu înseamnă decât că totul e real, dar și că voi, niște copii-după animale, ei sunt singurii care rămân absolut franci când vine vorba de răutate sau egoism, mai aveți tare multe de învățat despre oameni, oamenii simpli.

Bine că suntem tineri.. acum, chiar avem viața la picioare. Înțeleg că e mai ușor să șutezi și să marchezi gol. Dar e o realizare pe atât de sublimă momentan, pe atât de nesatisfăcătoare mai apoi.

Așa că hai să ne punem în genunchi, hai să ne târâm pe burtă, prin nămol, hai să tragem cu dinții de sârma ghimpată! Cu prețul litrilor de amintiri ce se spun cu voce tare prin cârciumi de țară când ești prea bătrân și singur ca să te mai judece cineva, trebuie să o ridicăm și să o scuturăm de Umilință, de Remușcare, de Invidie, de Păcat, de Eșec, de Orgoliu, de Superficialitate.

Vom putea spera măcar la momentul în care ne bucurăm sincer și complet de scoici, țurțuri, castane, zebre australiene, sare, mușețel, acvamarin.”

 

Am să spun cândva. În rochie neagră. Cu părul până la coapse. Paharul cu vin serotoninic e ridicat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: